Dieta Preventivă în Cancer

 

Perspectiva științei

În acest articol vom reproduce recomandările Fondului Mondial pentru Cercetarea Cancerului și Institutul American pentru Cercetarea Cancerului – WCRF & AICR, recomandări extrase din Raportul “Alimentaţie, nutriţie, exercițiu fizic şi prevenirea cancerului: o perspectivă globală”. Raportul respectiv, publicat în 2007 este bazat pe analiza a peste 4500 de studii ştiinţifice făcută de un grup de 150 de specialişti din întreaga lume. Recomandările din raport reprezintă cel mai valoros pachet de recomandări ce pot fi oferite la ora actuală pentru reducerea riscului de cancer. Deși au trecut câțiva ani de la publicarea Raportului recomadările dietetice nu s-au schimbat între timp ci au fost confirmate și de studiile ulterioare. Dealtfel, acest adevăr se poate constata și din ghidurile de alimentația apărute în 2011 în SUA, atât la nivel guvernamental cât și cel al Universității Harvard.

În continuare vom dezvolta în acest articol recomandările WCRF/AICR cu completări aduse la zi.

 

Recomandări  sumar  – 2007

• Atenție la greutate!

• Fiți activi fizic zilnic!

• Consumați cu precădere alimente vegetale!

• Evitați băuturile îndulcite cu zahăr.

• Limitați consumul de alimente dense caloric

• Evitați cerealele sau leguminoasele mucegăite

• Consumați rar alimente de tip “fast food”

• Limitați consumul de carne roşie și evitați mezelurile  și semipreparatele din carne

• Nu folosiţi alimente/carne fripte sau arse

• Limitați consumul de sare.

• Atenție la prepararea și păstrarea alimentelor cât și la conținutul de E-uri

• Nu se recomandă consumul de alcool.

• Mamele să hrănească copiii la sân

• Nu recomandăm suplimente contra cancerului

• Bolnavii de cancer vor respecta aceleași recomandări pentru tratamentul cancerului ca și cele pentru prevenție, enunerate mai sus.

 

Atenție la greutate!

Fiți cât mai supli posibil fără  a avea un deficit ponderal şi limitaţi câştigul ponderal în timpul perioadei de adult la mai puţin de 5 kg. În ultima vreme există dovezi numeroase care indică faptul că mulți dintre factorii de risc alimentari acționează printr-o verigă finală comună – creșterea în greutate. Studiile arată că obezitatea și creșterea în greutate cresc riscul de cancere cum ar fi cel de colon și cel de sân. Mențineți greutatea sănătoasă printr-o dietă echilibrată și prin activitate fizică regulată.

 

Fiți activi fizic zilnic!

Dacă profesiunea nu va solicită fizic, efectuaţi zilnic o plimbare în pas vioi de aproximativ 30 min- o oră (sau o altă activitate similară). De asemenea, acumulaţi cel puţin o oră de exerciţiu fizic viguros pe săptămână. (în total cel puțin 3 ore de exerciții fizice pe săptămână. Există dovezi clare că exercițiul fizic oferă protecție împotriva cancerului în special în cancerul de colon și cancerul de sân. Activitatea fizică este cheia menținerii unei greutăți sănătoase. Orice activitate fizică va conta, introduceți activitate fizică în programul zilei.

 

Consumați cu precădere alimente vegetale!

Adoptaţi o dietă predominant vegetariană, care să conţină o varietate de fructe, legume, cereale integrale (pâine integrală și orez integral) și leguminoase şi cât mai puţine alimente amidonoase rafinate. Alimentele vegetale menționate protejează organismul împotriva cancerelor cum ar fi cancerul de gură, stomac și rect. Ele scad ricul de îngrășare și obezitate.

Consumaţi 400-800 g (cel puțin 5 sau mai multe porţii) pe zi dintr-o gamă variată de legume, verdeţuri şi fructe, pe tot parcursul anului, pentru un aport de minimum 25 g fibre/zi.

Consumaţi 600-800 g (sau cel puţin 7 porţii) pe zi dintr-o varietate de cereale integrale, leguminoase (fasole, linte, soia, mazăre, etc.), rădăcinoase şi cartofi. Obişnuiţi-vă să consumați cât mai puţine alimente prelucrate şi procesate. Limitaţi consumul de zahăr rafinat.

Evitați alimentele care îngrașă!

 

Exercițiul fizic, controlul greutății și consumul zilnic, frecvent de fructe și legume proaspete reduce riscul de cancer de sân, colon, cancer oral, cancer pulmonar, cancer de col uterin cât și alte cancere.

 

Evitați băuturile îndulcite cu zahăr.

Obișnuiți-vă să beți apă, consumați 2 litri de apă zilnic, de preferat între mese nu în timpul mesei. Limitați chiar și consumul de suc de fructe 100% (sunt preferabile fructele ca atare sau shake-uri în care se blendează tot fructul) și limitați mai ales sucurile cu 50% fructe sau mai puțin și cu adaos de zahăr. Băuturile răcoritoare sifonate sau nesifonate trebuie folosite foarte rar sau deloc pentru că sunt cauză de creștere în greutate. Chiar și sucurile de fructe în cantități mari au același efect. Consumați în  mod voit în schimb alimente cu densitate calorică mai mică, așa cum sunt legumele și zarzavaturile, fructele și cerealele integrale.

 

Limitați consumul de alimente dense caloric

Alimentele dense caloric sunt considerate a fi alimente care depășesc 225-275 kcal/100g produs – în particular este vorba de alimente rafinate, bogate în zahăr adăugat, sărace în fibre alimentare și bogate în grăsimi. Aceste alimente sunt sărace în nutrienți și aduc multe calorii. Când sunt consumate în cantități mari cresc riscul pentru obezitate și prin umare va crește riscul pentru cancer.  Exemple de alimente dense caloric sunt: burgerii cu carne roșie și grăsimi animale, mititeii, cartofii pai, puiul prăjit în ulei, pizza, ciocolata, prăjiturile, patiseriile, biscuiții cu cremă etc. De asemenea în această categorie intră băuturi ca și cola, sucuri de fructe <50%, chiar și sucurile de fructe 100% băute în cantități mari. Unele alimente bogate în calorii cum ar fi nucile, semințele și unele uleiuri vegetale cum ar fi uleiul de măsline, de soia, sau de in sunt surse importante de nutrienți și nu au fost corelate cu creșterea în greutate atunci când fac parte dintr-o dietă tipică.

Recomandarea este de a folosi frecvent alimente care au mai puțin de <125 kcal/100 g. Exemple de astfel de alimente sunt legumele, zarzavaturile, fructele și cerealele integrale.

 

Consumați rar alimente de tip “fast food”

Mâncatul habitual la restaurante fast food este corelat cu creșterea în greutate în timp ce mâncatul acasă, prin comparație, are un efect mai benefic asupra greutății corporale. Din păcate odată cu afluența și accesul la educație în ce privește alimentația sănătoasă crește și oferta super marketată a lanțurilor fast food. Marketingul fast food vizează cu precădere copii și adolescenți – dacă aceștia își formează obiceiul de a frecventa fast food-ul se asigură și afluxul de adulți, mai târziu.

 

Limitați consumul de carne roşie și evitați mezelurile  și semipreparatele din carne.

Nu se va consuma sau cel puţin se va reduce la maximum 80 g pe zi carnea roșie. Este de preferat să se înlocuiască carnea roşie (vacă, porc, oaie) cu carne de peşte, pasăre, şi alte animale nedomestice. Semipreparatele de genul: slănină,ham, bacon, cârnați, salam etc. se vor evita pe cât se poate. Există dovezi puternice despre faptul că semipreparatele și carnea grasă sunt cauze ale apariției cancerului de colon. Nu există o cantitate minimă pe care să o putem recomanda și care să nu crească riscul – cu alte cuvinte se pare că și dacă e consumată în cantități mici carnea roșie poate conduce la apariția cancerului.  Dacă încă consumați carne roșie grasă limitați aportul săptămânal la mai puțin de 500 g (greutatea cărnii gătite). Se va limita consumul de alimente grase, în special a celor de origine animală. În ce priveşte uleiurile vegetale, acestea se vor folosi în cantităţi modeste.

 

Nu folosiţi alimente/carne fripte sau arse.

Cei care consumă carne sau peşte vor trebui să evite arderea sucurilor cărnii, ardere care se produce în timpul frigerii. Același sfat este dat și în legătură cu prăjirea cărnii, în procesul de prăjire se produc substanțe din categoria AGE (produşi de glicozilare avansată) incriminate în creșterea inflamației sistemice și astfel în creșterea riscului pentru apariția cancerului. Următoarele alimente vor fi consumate numai ocazional, rar: carne şi peşte fripte pe flacără directă; carne sau alimente fripte în ulei (friptul/arsul în tigaie cu ulei mai puțin pare a fi mai nociv decât frigerea în baie de ulei, dar asta nu înseamnă că ultima se recomandă), carne afumată şi pastramă.

 

Limitați consumul de sare.

Se va limita consumul de alimente sărate şi se va reduce sarea folosită la gătit şi cea adăugată la masă. Evitați murăturile și alimentele în saramură. Există dovezi despre rolul cauzal al sării și a alimentelor conservate cu sare în apariția cancerului de stomac. Se vor folosi mirodenii şi condimente vegetale pentru asezonarea alimentelor.

 

Preparare, conservare

Atenție la prepararea și păstrarea alimentelor și la conținutul în E-uri.

Nu folosiţi alimente care, ca urmare a păstrării timp îndelungat la temperatura camerei, sunt expuse contaminării cu micotoxine (prin mucegăire).

Pentru conservarea alimentelor alterabile cumpărate sau pregătite acasă se va folosi refrigerarea, congelarea şi alte metode adecvate.

Atunci când nivelurile aditivilor, substanţelor contaminante şi a altor reziduuri sunt reglementate cu atenţie, prezenţa lor în alimente sau băuturi nu produce daune sănătăţii. În schimb, folosirea improprie a acestor substanţe sau lipsa reglementărilor în domeniu pot primejdui sănătatea, lucru valabil cu deosebire în ţările în curs de dezvoltare.

 

Alcoolul

WCRF & AICR nu recomandă consumul de alcool. În ultimii 15 ani multiple studii au adus dovezi convingătoare că alcoolul poate să crească riscul pentru cancere cum ar fi cancerul de sân și cancerul de colon. Orice cantitate de alcool fie cât de mică poate crește riscul dvs. de cancer și asta e de luat în seamă chiar dacă există unele studii care sugerează că în cantități mici alcoolul ar scade riscul pentru boli coronariene. În concluzie, recomandarea WCRF & AICR este că dacă alegeți să consumați alcool să o faceți cu moderație, nu se vor depăşi 1-2 porţii pe zi la bărbaţi şi o porţie pe zi la femei. O porţie de alcool este echivalentul unei halbe de bere, a unei jumătăţi de pahar de vin sau a 40 g de ţuică sau altă băutură alcoolică concentrată.

 

Mamele să hrănească copiii la sân

 Alăptarea la sân ar trebui să fie modalitatea exclusivă de hrănire a nou născutului până la vârsta de aproximativ 6 luni. Studiile arată că alăptarea la sân protejează mama contra cancerului de sân și scade riscul copilului de a dezvolta exces ponderal mai târziu. După vârsta de 6 luni în paralel cu laptele matern se va diversifica alimentația copilului (laptele de vacă se va introduce doar după vârsta de un an).

 

Suplimente

WCRF & AICR nu recomandă folosirea suplimentelor în prevenția și tratamentul cancerului deoarece în studiile efectuate până acum nu au existat dovezi pentru folosirea lor. Din contră, doze mari de suplimente pot crește riscul pentru cancer.

Nutrienții și substanțele fitochimice conținute într-o dietă variată, preponderent bazată pe alimente vegetale, conțin suficiente principii care previn/scad riscul pentru cancer.

Pentru cei care respectă recomandările prezentate aici, suplimentele dietetice sunt probabil ne-necesare şi posibil ineficiente pentru reducerea riscului de cancer. Există totuși grupuri de persoane (vârsta a treia, mame însărcinate, copii) care au nevoie de suplimente alimentare, la recomandarea medicului.

 

După tratament, cei ce supraviețuiesc cancerului trebuie să implementeze aceleași recomandări, același stil de alimentație ca și cel recomandat pentru prevenirea cancerului. Vom reveni asupra acestui subiect într-un alt articol.

 

Concluzii

Ghidurile cele mai pertinente în prevenția cancerului, bolilor cardiovasculare, a diabetului și a obezității au în comun recomandarea de a consuma cu precădere alimente vegetale. Plant based diet, dieta bazată pe alimente vegetale – a devenit echivalentul științific, aclamat al alimentației vegetariene sau semi-vegetariene. Trendul acesta s-a dezvoltat datorită faptului că toate studiile indică faptul că populația lumii afluente sau mai puțin afluente ar trebui să reducă substanțial alimentele de origine animal[ și să le înlocuiască cu alimente vegetale cât mai puțin procesate dacă vrem să reducem pervalența cancerul. În țările afluente, populația mănâncă din ce în ce mai mult și face mișcare fizică din ce în ce mai puțină – rezultatul fiind creșterea în greutate. În multe țări dezvoltate jumătate din populația adultă este supraponderală și peste 25% suferă de obezitate. Obezitatea tinde acum să înlocuiască fumatul ca și primă cauză prevenibilă a cancerului. Așadar, mesajul final al Raportului WCRF & AICR este că prin schimbări simple în dietă și prin activitate fizică putem elimina până la o treime sau chiar mai mult dintre cauzele cancerului.

Traducere și prelucrare: Dr. Nicolae Dan MPH, PhD

Categories: Articole

X
- Enter Your Location -
- or -